„Alocatia de stat pentru copii” … asa se numeste si conform articolului 1 alin 1 din legea 61/1993, actualizata cu „pretioasele” ordonante ale guvernului, este instituita „ca forma de ocrotire a statului acordata tuturor copiilor, fara discriminare”. Nu este deloc rau mai ales la nivel declaratativ. Conform articolului 2 alin 2 din aceeasi lege, aflu ca „Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul”. Evident, nu exista niciun dubiu in acest sens, coroborat cu articolul 1 alin 1, am in fata expresia imbatabila ca alocatia de stat pentru copii este un drept al fiecarui copil fara discriminare.
Cum m-am obisnuit deja, aceasta forma de ocrotire se manifesta lunar, prin contributia statului la acoperirea necesitatilor copilului, cuantificata intr-o suma de bani. Lunara. Folosita si gestionata in interesul copilului de catre : parinte, tutore, curator, persoana careia i-a fost dat in plasament familial copilul, asistent maternal sau persoana careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei. E corect. Acestia sunt in masura sa gestioneze dar mai ales sa foloseasca banii in interesul copilului. Si copilul are multe nevoi deci interesul este cu atat mai mare. Nevoi zilnice, nevoi lunare. Acoperite intr-o catime parte de aceasta suma. Evident ca buna credinta si scopul exclusiv in interesul copilului sunt prezumate in aceste cazuri si cine ar avea ceva de obiectat in sensul bunei credinte al vreunui parinte care ar bea banii copilului in loc sa ii cumpere fructe, ar trebui sa probeze acest fapt. Este normal: cine nu isi iubeste copilul, cine ia spre adoptie un copil daca nu ar avea sentimente pentru el, niciun dubiu ca aceste cazuri fac norma si restul, cazurile reprobabile, constituie exceptii. Exceptii cuprinse in norme distincte. Deci in privinta asta m-am lamurit, cei enumerati mai sus pot dispune de aceste sume le pot folosi in interesul copilului. Dar la o privire simpla a enumerarii de mai sus constat ca lipseste un anumit segment de beneficiari ai acestei alocatii: copiii institutionalizati. Nu, acest segment nu lipseste cu desavarsire din aceasta lege. Insa pentru ei se aplica alte articole. Sa vedem:
Articolul 4 alin 2.1 spune asa „ Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal.” Pana aici se naste intrebarea „cine are timp sa umble sa scoata banii din conturile curente instituite pentru copiii institutionalizati, luna de luna? Insa aliniatul 4 ma lamureste asupra problemei : ” Alocaţia de stat pentru copiii prevăzuţi la alin. 2.1 se virează în conturile personale deschise pentru aceştia de către conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcţie generală, inclusiv pentru copiii încredinţaţi organismului privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii. Sumele cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se capitalizează până la împlinirea de către aceştia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocaţia de stat poate fi plătită direct acestuia cu încuviinţarea conducătorului direcţiei generale sau, în funcţie de opţiunea acestuia, poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia, până la împlinirea vârstei de 18 ani.”
Deci, copiii institutionalizati nu au nevoi zilnice, lunare? Ei nu pot beneficia de acest ajutor la fel ca ceilalti copii, lunar? De ce, am sa intreb eu contrariata fiind de cele ce deja aflasem din aceasta lege: ca nu exista discriminari. Ca se aplica unitar si uniform pentru toti copiii.
Care este scopul acestei diferentieri? Legiuitorul a incercat sa lucreze in interesul si pentru protectia dreptului copiilor la alocatie? Ii este frica legiuitorului ca autoritatile statului in problema copiilor sau organismele acreditate de acesta , ar putea folosi in scopuri contrare interesului copilului aceste sume de bani? Neeee , nu cred. La fel ca si in cazul parintilor, norma ar trebui prezumata, norma de buna credinta pentru gestionarea acestor bani in interesul copiilor. Deci, putin probabil ca se pune la indoiala moralitatea celor care au in grija copiii institutionalizati. Atunci? Mai exista interpretarea urmatoare: statul considera ca acesti copii au deja tot ce le trebuie prin grija lui si ca nu mai au nevoie de suplimentarea acestei trebuinte, asa ca le capitalizeaza aceste fonduri pentru a avea un cheag de pornire la 18 ani cand isi vor lua zborul din dulcele camin care se cheama „casa de copii”. Plauzibil, nu? Cu aceasta interpretare ar trebui ca toti copiii, altii decat cei institutionalizati, sa se simta discriminati si sa ceara imperios un loc intr-o casa de copii. Cum sta treaba insa faptic in casele de copii stie toata lumea. Faptic. Cat primeaza interesul copilului dar mai ales acoperirea necesarului de hrana, imbracaminte si tot ce este necesar ca un copil sa se dezvolte armonios. O suma la subiect ar fi cea de 69 de roni pe care o primeste un copil institutionalizat pentru aceste nevoi. Pentru toate nevoile pe care le are intr-o luna. Sau poate aceasta suma o fi doar pentru casele acreditate si licentiate de stat, case din sistemul privat de ajutorare a copiilor abandonati. Poate cei din sistemul de stat or fi mai avantajati si cei de la „privata” trebuie sa se descurce si altfel ca doar de asta sunt „privati”. Cum o dai cum o sucesti, 69 roni este suma de care beneficiaza o casa de copii acreditata de stat pentru fiecare copil de care are grija. Asa ca cel putin pentru mine, aceasta interpretare devine neindoielnic cinica si imorala.
Si ca sa inchei in aceeasi nota, aliniatul 6 al articolului 4 spune asa „În cazul decesului copilului prevăzut la alin. 2.1, sumele cu titlu de alocaţie de stat plătite conform alin. (4) se fac venit la bugetul de stat”. Asa ca, dragi copii institutionalizati, nu muriti pana la varsta de 18 ani ca sa va puteti bucura si voi de acest drept universal, acordat fara discriminare tuturor copiilor romani, dreptul vostru la alocatia de stat pentru copii. Restul articolelor din lege nici nu mai conteaza….
