Carolina Bălăceanu

Coca,

Dintre toate fiintele, lucrurile si intamplarile prin care am trecut in viata asta si de la care am invatat cate ceva, invataturile tale au fost cele mai pretioase.

Fie ca m-au dojenit, fie ca m-au laudat, fie ca m-au criticat sau apreciat, vorbele tale au ramas si vor ramane mereu in mintea si in sufletul meu cele mai pretioase comori. Si cand ma gandesc, Coca, la momentele in care ma ascundeam de tine ca sa nu le aud, imi dau seama cat de mult am pierdut.

N-am cuvinte sa iti multumesc si sper ca, intr-o zi, sa am suficient noroc si sa fiu demn sa te reintalnesc.

Atat de mult insemni pentru mine.

Pana atunci, odihneste-te in pace, suflet bland.

Următorul fragment publicat – Proba olimpică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *